Județul Arad se află pe locul al treilea la nivel național în clasamentul creșterilor privind numărul firmelor dizolvate, potrivit celor mai recente date publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Deși nu conduce topul în valori absolute, ritmul accelerat al dizolvărilor atrage atenția asupra dinamicii mediului economic local.
La nivel național, în primul trimestru din 2026 au fost dizolvate 16.361 de firme, în creștere cu 28,35% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate 12.747 de dizolvări. Evoluția indică o presiune tot mai mare asupra mediului de afaceri, în special în anumite regiuni.
În ceea ce privește distribuția teritorială, București rămâne lider detașat, cu 3.362 de firme dizolvate și o creștere de 39,56%. Urmează județe precum Cluj (931 de firme), Ilfov (828), Timiș (765), Constanța (674) și Iași (628).
Cu toate acestea, analiza creșterilor procentuale evidențiază situații diferite. Județul Arad înregistrează un avans de 53,6%, fiind depășit doar de Gorj (plus 67,26%) și Caraș-Severin (plus 62,63%). Această evoluție plasează Aradul în topul județelor cu cele mai accelerate creșteri ale dizolvărilor de firme.
La polul opus, cele mai puține dizolvări au fost raportate în Ialomița (79 de firme), Mehedinți (83), Covasna (103), Călărași (111) și Teleorman (115). De altfel, doar câteva județe au raportat scăderi ale numărului de firme dizolvate, printre acestea numărându-se Mehedinți, Buzău, Prahova și Teleorman.
Pe domenii de activitate, cele mai afectate rămân firmele din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv cele care activează în repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 2.997 de dizolvări la nivel național. De asemenea, un număr semnificativ de firme a fost dizolvat în sectorul activităților profesionale, științifice și tehnice (1.231), precum și în construcții (1.109).
Datele pentru luna martie 2026 indică 5.295 de firme dizolvate la nivel național, cele mai multe fiind înregistrate în București (1.245), urmat de Cluj, Ilfov, Timiș și Iași.
Specialiștii atrag atenția că aceste evoluții pot reflecta atât restructurări economice, cât și dificultăți financiare în anumite sectoare, în contextul unui climat economic în continuă schimbare.
