Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad a dispus, la data de 12 ianuarie 2026, trimiterea în judecată a șase inculpați, aflați sub măsura preventivă a controlului judiciar, într-un dosar penal complex care vizează furtul și comercializarea ilegală a unei cantități uriașe de țigarete nemarcate fiscal. Printre inculpați se află cinci polițiști de frontieră, acuzați de implicare directă sau de acoperirea activităților infracționale.
Potrivit procurorilor, principalul inculpat este V.M.I., polițist de frontieră în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Turnu, considerat „capul rețelei”. Acesta este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de deținere și comercializare de produse accizabile nemarcate peste limita de 10.000 de țigarete, în formă continuată, precum și pentru furt calificat, tot în formă continuată.
Un al doilea polițist de frontieră, T.G., coleg al lui V.M.I., a fost trimis în judecată pentru complicitate la aceleași infracțiuni, anchetatorii stabilind că acesta a sprijinit în mod activ sustragerea și valorificarea țigaretelor.
În dosar mai este cercetată A.A.O., femeia care ar fi cumpărat integral țigările furate de cei doi polițiști și le-ar fi revândut ulterior pe piața neagră. Aceasta este acuzată de deținere și comercializare de produse accizabile nemarcate, în formă continuată.
De asemenea, un alt polițist, S.A.S., gestionar al Camerei de Corpuri Delicte din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Turnu, este trimis în judecată pentru fals în declarații și fals intelectual. Alți doi polițiști de frontieră, G.V. și C.G.I., membri ai comisiei de inventariere, sunt acuzați de fals intelectual, pentru că ar fi consemnat date nereale în documentele oficiale.
Cum a fost pusă în funcțiune rețeaua
Ancheta a scos la iveală că, în perioada septembrie 2024 – iunie 2025, inculpatul V.M.I., aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a folosit fără drept cheia Camerei de Corpuri Delicte pentru a sustrage în mod repetat baxuri cu țigarete nemarcate fiscal. În total, ar fi fost furate 921 de baxuri și 41 de cartușe de țigări, însumând 9.218.200 de țigarete.
Procurorii arată că V.M.I. a acționat cu sprijinul inculpatului T.G., care, în baza unei înțelegeri prealabile, ar fi distras atenția colegilor, ar fi asigurat paza, ar fi acționat ca antemergător și ar fi facilitat identificarea cumpărătorilor, respectiv pe inculpata A.A.O.
Toată marfa, vândută unei singure persoane
În ceea ce o privește pe A.A.O., anchetatorii susțin că, în luna septembrie 2024, aceasta a acceptat să achiziționeze țigări furate din Camera de Corpuri Delicte, după ce oportunitatea i-a fost prezentată de inculpatul T.G. Ulterior, în perioada septembrie 2024 – iunie 2025, femeia ar fi cumpărat 906 baxuri de țigări nemarcate și 41 de cartușe, totalizând 9.068.200 de țigarete, cunoscând proveniența ilegală a acestora și deținându-le în scopul comercializării.
Falsuri la inventar pentru acoperirea furtului
Pentru a acoperi lipsurile din gestiune, anchetatorii susțin că, în noiembrie 2024, inculpatul S.A.S., în calitate de gestionar al Camerei de Corpuri Delicte, a completat o declarație de inventar în care a menționat, contrar realității, că toate bunurile aflate în gestiune se regăsesc în totalitate în spațiile declarate.
Declarația a fost dată în fața membrilor comisiei de inventariere, respectiv inculpații G.V. și C.G.I., care, la rândul lor, ar fi întocmit un proces-verbal de inventariere anuală pentru anul 2024 în care au consemnat că nu există diferențe între situația scriptică și cea faptică a bunurilor, deși, la acel moment, o cantitate semnificativă de țigări fusese deja furată.
Prejudiciu de peste 6,2 milioane de lei
Prejudiciul total cauzat bugetului de stat, ca urmare a furtului, deținerii și comercializării celor peste 9 milioane de țigarete, a fost estimat la 6.238.512 lei. Pentru recuperarea acestuia, Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, ale inculpaților, precum și poprirea sumelor de bani din conturile acestora.
Reprezentanții Parchetului subliniază că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal și nu afectează principiul prezumției de nevinovăție.
